joi, 3 mai 2012

Și totuși...

M-am gândit...
Într-un final știu că după ploaie vine soare. Nimic din ce am trăit aceste zile nu a fost întâmplător....
Am mai trecut pe-aici...si totuși...e nimic în comparație cu ce am trăit altădată.

M-am gândit....
M-am gândit ca dacă aș putea să mă gandesc cât mai mult la Cristos....și să mă gândesc mai puțin la mine...dar uneori îmi iese, alteori nu.

Mai e o zi pâna la eveniment. Mă gândesc că era necesar să se întâmple toate astea tocmai acum...înaintea unui eveniment ca acesta....
Altfel era prea ușor.
Mâine dacă va fi cu voia lui Dumnezeu voi vorbi despre Adevăr...
Voi cânta cu inima plină de experiențe noi.

Uite un gând pentru tine ”om bun ” ...


...suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Şi, dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?

Şi, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit şi cel păcătos?


Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Ziditor şi să facă ce este bine.
                                                                                                                                                                                     1 Petru 17:19

Ce șanse sunt pentru un om care distruge pe un alt om să scape de judecata lui Dumnezeu?
imaginează-ti...
Dacă cel neprihănit scapă cu greu...ce șanse are unul care trăiește altfel decât vorbește...care crede despre sine că e mai bun decât alții?

Iubește dar pe Dumnezeu cu fapta....împlinind poruncile...
Poți spune despre tine că ai trait curat?
Că te jertfești pentru oameni?
Sau poți iubi pe cei ce nu îți plac?
daca nu.... îmi pare rău pentru tine...dar te minți.

Cât despre mine...rămân lângă Dumnezeu. Am nevoie mare de El și trăiesc cu inima curațită.
Eu sunt un om...dar cu un Dumneze victorios.
Dumnezeu să îmi ajute să fiu cât mai om.
La final, vom vedea cu toții rodul muncii nostre.
Ce am semănat, aia vom culege.
Cine otrăvește pe alții va muri de otravă.

Rezultatul acestor zile, este un cântec...o experiență nouă si maturitate, dar mai întâi de toate e slavă și cinste  pentru DUMNEZEU.
Mi-am dat seama că oricâte lovituri și ocări am primit în doisprezece ani, am devenit mai puternic, mai bun, mai aproape de Dumnezeu...așa cum s-a întâmplat și acum.
Interesant este că înainte să se pornească toată acestă furtună, m-am rugat lui Dumnezeu spunând-ui că mi-e dor de vremurile în care eram foarte lipit de El și că m-am distanțat în timp fără să realizez.
M-am rugat pentru această vreme...și chiar dacă e grea, sunt mai aproape de El...de Dumnezeu.
Am avut experiențe extraordinare zilele acestea.
Am văzut încăodată ce putere are rugăciunea și cât de credincios e Domnul.
Am văzut oameni pe care i-am tratat ca pe prieteni cum m-au lăsat baltă...și m-am bucurat. Că prietenii adevărați se cunosc la greu.

Experiențele cu Dumnezeu, chiar dacă par grele....sau poate sunt....totuși...îl învață pe om să rămână umil, să rămână lângă Dumnezeu..
un om neîncercat nu intră în Împărăția lui Dumnezeu.

Rămân lângă Tine Doamne.
Mă încred în tine și mulțumesc pentru voia Ta.












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu